Pentru moşii şi strămoşii noştri, Paştele însemna mult mai mult decât câteva zile libere şi un alt prilej de a sărbători cu mâncare şi băutură. Pe vremuri, oamenii trăiau cu nădejdea Învierii în toată perioada postului şi respectau cu sfinţenie toate tradiţiile şi obiceiurile pe care le impunea această mare sărbătoare. Cei mai în vârstă sunt de părere că sărbătorile de altădată erau sărbători în toată regula, aveau acel element de sfinţenie şi sacralitate, dat de tradiţiile şi obiceiurile de care tânăra generaţie s-au desprins şi le-au uitat. Oamenii trăiau cu nădejdea Învierii în toată această perioadă şi respectau cu sfinţenie toate etapele. De Paşte, relaţiile cu oamenii se schimbau, iar cele cu Dumnezeu trebuiau să fie mai intense.

paste vechi.jpg
Pregătirile de Paşte, un întreg ritual sfânt

 

În apropierea Paştelui, se vopseau zidurile şi se făcea curăţenie generală, iar întreaga familie trebuia să-şi cumpere ceva nou, care trebuia purtat în noaptea de Înviere. Înainte, înnoirea anului avea loc primăvara, iar sărbătoarea Învierii lui Hristos marca renaşterea umanităţii. Această renaştere era obţinută prin purificare spirituală, prin post, obicei care începe tot mai mult să se piardă, potrivit istoricului Dan Falcan.

Săptămâna Luminată era o însumare a patimilor lui Hristos, pe care oamenii o jertfeau prin post aspru şi rugăciune. În practicile celor de altădată, postul era mai aspru, de exemplu, în Săptămâna Mare, oamenii mâncau puţin de Florii, iar apoi mai mâncau în Joia Mare. La 24 de zile inaintea Postului şi 24 de zile după post, femeile de altădată căutau ouăle cele mai bune, de la păsări negre hărăpeşti, pe care trebuiau să le păstreze pentru pască, cozonac şi ouă roşii. Aceste ouă erau preferate pentru că se spunea ca erau cele mai tari.


Ultimele zile, pline de încărcătură emoţională

 

Foarte importantă era Joia Mare, zi în care se celebrau spiritele morţilor, se aprindeau focuri imense în grădini şi în grădinile bisericilor, cu scopul de a chema spiritele morţilor care vin în Noaptea de Înviere pe pământ.

Tot în această zi, femeile nu aveau voie să aibă nicio activitate, curăţenia de Paşte trebuia să fie gata, pentru că, altfel, intra în scenă Joimăriţa, o creatură hidoasă care avea ac de cojocul femeilor leneşe. Joimăriţa era o închipuire a unei fiinţe înspăimântătoare, dar care reuşea să-i determine pe oameni să respecte întocmai regulile impuse de aceasta.

Citește continuarea pe: adevarul.ro

 

 

Articole asemănătoare